Bine ai venit e-saloane.ro
e-saloane.ro Intra in cont            e-saloane.ro Cont nou            Conecteaza-te cu facebook
Articole - Istoria palariei
Adauga salon gratuit pe e-saloane.ro
Autentificare
User
Parola
Am uitat parola | Creeaza cont
Prima pagina » Articole » »
Istoria palariei




Istoria palariei



Data Data 2898 vizualizari


Istoria palariei

Istoria palariei

Totul a inceput atunci cand omul preistoric si-a acoperit capul cu pielea sau blana unui animal si a realizat faptul ca acest lucru ar putea avea anumite avantaje. Una dintre primele imagini in care apare o palarie este o pictura din anul 3200 i.Hr. dintr-un mormant din Teba, care reprezinta un om purtand pe cap ceva ce pare a fi o palarie de pai. O alta palarie care vine de la inceputurile istoriei este pileusul – un acoperamant fara boruri ,un coif– pe care sclavii din Iliria, Epir si Grecia antica il puteau purta la eliberarea din sclavie, pileusul fiind chiar considerat un simbol al libertatii.

In Roma antica, sclavii eliberati purtau boneta frigiana, confectionata din cel mai cunoscut material utilizat la palariile din zilele noastre – fetrul. Istoria spune că acest material a fost adus in Vest de popoarele nomade din Asia, cunoscute pentru utilizarea linii de oaie si confecţionarea corturilor si a hainelor din postav sau fetru. Insă originea acestei bonete se regaseste in tinutul Anatoliei de astazi, modelul sau fiind reluat milenii mai tirziu, in timpul revolutiei franceze, de iacobini.

In Roma antica, persoanele implicate in ritualuri religioase nu erau niciodata cu capul descoperit, importanta palariilor fiind data de credinta in puterea acestora de a atrage atentia divina şi de a proteja corpul de forte necurate. Aceasta credinta se regaseste, cu citeva diferente, si la triburile nord-americane. Vraciul din trib avea intotdeauna capul acoperit, existind credinta ca acest accesoriu avea puterea "magica" de a respinge sageţile in timpul luptelor.

In mitologia galeza, vestalele purtau intotdeauna un acoperamint conic al capului numit tutulo.

Sute de ani mai tirziu, in timpul Evului Mediu, tichiile devenisera un accesoriu destinat exclusiv membrilor de rang inalt ai societatii, fiind confectionat in diferite forme – conice, patrate sau cu onduleuri. Din aceasta perioada se pastreaza si forma beretelor aruncate in aer la ceremoniile de absolvire a universitatii. Aceste accesorii ale capului erau decorate cu cit mai multe pietre pretioase, impacandu-se de minune cu hainele din brocart si damasc orientale. Spre deosebire de fetele luminate ale timpurilor, oamenii de rind se multumeau cu purtatul glugilor sau al beretelor.

In a doua jumatate a secolului al XVI-lea, palariile cel mai des intalnite erau cele barbatesti confectionate dupa moda spaniola – inalte, din catifea inchisa la culoare, avand borul intors in fata, ornate cu o catarama sau o brosa prinsa pe o panglica si, uneori, cu pene. Secolul al XVII-lea urma sa fie marcat de palariile denumite "frunza de zahar", extrem de rigide si asociate ulterior cu costumul puritanilor. Totuşi, in acelasi secol a fost creat si modelul palariei-tricorn din fetru negru, ornata cu panglici aurii si pene de strut.

Evolutia palariilor de dama a avut o perioada infloritoare tot in secolul al XVI-lea, materialele pentru accesoriile feminine, care includeau si manusile, fiind raspandite in Europa  in orasul italian Milano, binecunoscut acelor timpuri drept locul de unde se cumparau cele mai moderne si mai scumpe materiale.

Un obicei extrem de bine impamantanit era acela al femeilor care nu ieseau niciodata cu capul descoperit sau fara manusi, deoarece inexistenta acestor accesorii demonstra o lipsa grava de decenta in societatea acelor vremuri.

La sfarsitul anilor `50, odata cu aparitia vestimentatiei pret-a-porter, dar si cu tendinta femeilor de a-si face o cariera, timpul si energia necesare pentru „a fi la moda” au inceput sa scada si, odată cu ele, si intereul pentru palarie. La fel si in anii `60 cand palaria a fost in continuare uitata, locul ei fiind ocupat de peruci si coafuri colorate, tapate si intarite cu fixativ.

Atat bărbatii, cat si femeile, si-au dat seama ca se pot imbraca mai putin formal si au gandit ca palaria a fost un „accident” temporar a carei istorie s-a incheiat. Cu toate acestea, in anii `80 și `90 a existat o renastere a interesului pentru palarie mai ales pentru cele de dama. Acest lucru a fost intr-o mare masura influentat de persoane publice, cum ar fi cele din familia regala britanica, in special Printesa de Wales si entuziasmul ei pentru a purta palarii.

Au aparut noi designeri iar sfarșitul secolului XX si inceputul secolului XXI a fost o perioada inovatoare, marcand o noua era a palariilor.

De-a lungul istoriei sale, palaria a fost un indicator al statutului social, dar si un simbol al schimbarii. Fiind purtata ca element de protectie, in armată, pentru motive religioase sau ceremoniale, pentru siguranta sau ca un accesoriu de moda, palaria a marcat in permanenta tranzitia la un statut mai modern. Istoria palariei este, de fapt, istoria modernizarii, a dezvoltarii economice si a crizelor, a revolutiilor, si, de ce nu, a razboaielor si a pacii.

Palariile definesc generatii si impiedica o clasificare superficiala a oamenilor, vorbind despre timpurile in care ei au trait si despre ce au avut de spus generatiilor care le-au urmat 



Voteaza articolul

Nota 2.69/5 (290 voturi)
Articole »
Sursa: www.e-saloane.ro

Citit de: 2898 utilizatori

Data 24 Jan 2014 Data 2898 vizualizari

Mai multe despre

palaria

,

istoria palariei

,

despre palarie




Comentarii Adauga comentariu



Categorii articole
DERMOPIGMENTARE (8)
» DERMOPIGMENTARE

CAUTA SALON IN ORASUL TAU

Categorie:

Oras:
e-saloane.ro - Ghidul frumusetii tale